Metafore pentru relații și echipe

Metafore pentru relații, echipe și sisteme

Surprinși de ceea ce tocmai au reușit să creeze împreună, optimiști și cu un nivel de tensiune pozitivă, hotărâți să modifice ceva în felul de a fi în raport cu ceilalți, aproape că nu-i mai recunosc pe acești oameni, colegi din diverse departamente ale unei importante companii. Cu două zile în urmă, așezați confortabil în scaunele lor, așteptau să dau semnalul pentru a începe să își noteze tipsuri și rețete legate de lucrul în echipă.

Insuflețiți de multitudinea de trăiri traversate, sunt acum nerăbdători să se întoarcă la lucru îmbogățiți cu perspective noi și de un fond comun de experiențe, numit în limbaj de coaching viziune mutual împărtășită.

Îi întreb ce le-a fost cel mai ușor și ce le-a fost mai greu pe parcursul acestei călătorii. Cel mai dificil – să renunțe la rolul clasic de cursant în sala de training și să fie co-creatori ai experienței, să se arunce în acțiune. Cel mai ușor – tot restul. Știu că aceste răspunsuri se datorează metaforei, ce a fost un aliat valoros pentru a concretiza particularitățile relațiilor, a face vizibile elemente ale identității echipei sau a rolului avut în cadrul companiei.

Că a luat forma unui basm, a unui tablou cu patru secvențe sau a unei vietăți, și-au văzut oglindite stările, au refăcut atmosfera unor situații, au experimentat noi niveluri de a fi împreună și au transformat conflicte ce păreau înainte ireconciliabile.

Cum funcționează metaforele?

În primul rand, ca instrument de cunoaștere, metaforele furnizează o fotografie a frământărilor interioare, a dinamicilor și proceselor de grup.

Indică forțele care intră în joc și care sunt relațiile dintre ele, problema centrală a sistemului și locurile unde se intră în impas.

Metafora ne permite să cunoaștem multe elemente pe care ar fi greu să le identificăm doar prin comunicare verbală. Având loc în planul conștiinței, ea este supusă influenței unei selecții de tipul: ce ar fi normal să spun, ce se așteaptă de la mine, ce consecințe ar fi dacă aș spune întregul meu adevăr așa cum este, ce nu se spune niciodată, indiferent de circumstanțe, ce spun ceilalți? Dincolo de conținuturile declarative în dinamica sistemului sunt cuprinse și alte aspecte, implicite sau inconștiente, ce sunt mult mai relevante pentru o diagnoză.

Exprimarea simbolică, plaja largă de posibilități, responsabilitatea mai redusă – fiind sub umbrela lucrului în grup – oferă suficiente ocazii de găsire a unor modalități de a trece peste cenzuri și a reda stări care nu ar fi putut fi identificate printr-un chestionar sau prin discuții față în față.

În al doilea rând, ca producție imaginară, metafora este un moment optimizator pentru echipă.

A se reuni, a lucra pe un proiect comun, a face ceva inedit, a apela la resurse pe care ceilalți nu le-au văzut până atunci, a comunica ceea ce simt, felul în care se vad fiecare în acea echipa și în companie – sunt activități care în mod obișnuit intră în acțiunile de conturare a identității grupului: a relației fiecăruia cu echipa și cu compania. În plus, mecanismul oglindirii care se declanșează spontan în situație de grup (simt exact așa cum a spus și cutare, sau, dimpotrivă, mă simt diferit prin cutare lucru), permite descoperirea de asemănări și deosebiri, ceea ce stă la baza unei mai bune colaborări.

A da o formă, a descrie etape din viața companiei la care au fost părtați și a cărui semnificație nu e înțeleasă pe deplin, sau a simboliza o înșiruire de reacții al căror sens nu se lasă văzut, contribuie la conturarea unui sentiment de control asupra a ceea ce toți trăim dar nu îi putem spune pe nume. Concretizarea ajută la activarea unor posibilități noi, neluate în calcul în vechiul sistem de referință și mobilizează spre noi linii de conduită în raport cu situația actuală, ca alternative la blocaj.

În al treilea rând, producția imaginară deschide căi de intervenție la nivel de echipă sau de sisteme organizaționale.

Fiecare secvență a unui astfel de lucru se finalizează prin ancorarea răspunsurilor în realitatea zilnică a participanților: traducerea simbolurilor în limbaj funcțional și realizarea unui plan realist de abordare a lor. Având privilegiul unei învățări de tip laborator, participanții pun în scena variante de implementare și se autoregleză în funcție de rezultat. Ei afirmă că cel mai mare beneficiu este cadrul în care adevărul lor subiectiv poate fi exprimat într-un mod necosmetizat, punct din care o transformare poate deveni reală. Dând la o parte valul continutului, au acces la substratul afectiv al echipei/sistemului care, integrat cu perspectivele istorice, economice și ierarhice, conține în sine și soluțiile.

Câteva exemple

Deși își imaginau că sunt o felină agilă, membrii unei echipe au pus în acțiune un rinocer cu trei picioare și un stomac suprareprezentat. Au remarcat greutatea cu care se deplasa și contrastul cu sentimentul de mândrie afișat prin corn. Au experimentat tipul de sinergie pe care îl simt părțile unei feline după care au căzut de acord că e necesar ca fiecare să își redimensioneze rolul în echipa. Percepându-se că părți ale unui întreg interconectat, rivalitățile și dorința de afirmare pe cont propriu au devenit evident inadecvate, prin urmare un punct în planul de acțiune, alături de reorganizarea departamentului Logistică (stomacul) a fost redirecționarea comportamentelor și atitudinilor de tip individualist. Au căzut destul de repede de acord că funcția cozii în echilibrarea întregului (HR) s-ar putea traduce prin necesitatea de a acorda mai multa recunoaștere departamentului de resurse umane și realizarea unui marketing intern al activităților desfășurate în cadrul său. S-ar fi putut obține acest tip de acord și de angajament printr-un slide Ppt?

Vă invităm să descoperiți unghiuri de vedere diferite ce pot duce spre înțelesuri noi care pot alcătui răspunsuri inediate sau crea comportamente adecvate prin programul Dynamic Protocol – Strategia Chaplin dezvoltat de colegul nostru Bogdan Uritescu.

O altă metaforă exprimând lanțurile de clienți interni a indicat blocajul dintr-o anumită secvență în felul următor: „Vecinii din tărâmul alăturat, cu care ar fi trebuit să realizeze multe schimburi, erau oameni aprigi și iuți la mânie. Zidurile granițelor erau reci și umede de te treceau fiorii numai gândindu-te că le-ai putea atinge”. Cum vă imaginați relația dintre cele două departamente? Pornind de la răspunsul pe care l-au oferit, au pus la punct o strategie de dizolvare a stereotipiilor inter-grupuri. Percepând imaginea de ansamblu a înlănțuirii tranzacțiilor, a relevanței fiecărui gest în crearea produsului oferit clientului ultim și conștientizând că „de fapt suntem în aceeași barcă”, au devenit mai evidente acțiunile necesare fluidizării interacțiunilor și felul în care se împarte responsabilitatea.

În concluzie, metaforele sunt mijloace prin care putem interveni într-o manieră dinamică asupra unor componente sistemice greu cuantificabile, cum ar fi: angajament, implicare, climat afectiv, viziune mutual împărtășită, imagine de ansamblu, componente care fac ca strategii valoroase să poata fi transpuse în realitate. Participând la un atelier de acest tip, cei aflați la conducere mărturisesc surprinderea de a-și cunoaște colegii în lumina unei asemenea
creativități și pleacă meditând asupra felului în care ar putea ajusta sistemele organizaționale pentru a le stimula, cultiva și direcționa creativitatea astfel dezlanțuită. Ca si cum, afland că sunt un Stradivarius, decid pe baza acestei experiente că pot aborda un repertoriu mai bogat și mai rafinat, care să le pună în evidență potențialul, aruncând peste umăr partitura de la Melc melc, codobelc.

V-a plăcut acest articol? Discutăm despre clarificarea valorilor și realizarea planurilor de acțiune în cadrul cursului Managerul Coach, parte din programul Next Level Management destinat dezvoltării competențelor de management care vor putea fi transmise imediat la job.

Manuela Tiron, Specialist în antrenarea și cultivarea creativității personale și a celei relaționale prin metode de acțiune și dinamici de grup.

Photo credit www.pexels.com