Design Thinking
Cei care nu au avut contact pana acum cu Design Thinking solicită adesea analogii simple pentru o înțelegere mai bună a acestui concept. Dacă ar fi să îi ducem pe acești oameni într-o călătorie imaginară în copilăria lor, mai ales in jurul vârstei de 4 ani, toți copiii au ceva în comun – pun multe întrebări pentru a învăța și a înțelege diverse situații. Pentru ei nu exista (încă) o cultură a erorii zero. Pentru ei, a face, învățarea și încercarea permanentă sunt pe primul plan – cum să meargă cu bicicleta, să deseneze sau să meșterească diverse lucruri.
De-a lungul anilor, mulți dintre noi am uitat această capacitate de a explora și acest tip de învățare experimentală, iar educația primită în școli și universități s-a ocupat de restul pentru ca noi să nu punem la îndoială și investiga faptele, datele și împrejurările.
Cu „mintea începătorului”, Design Thinking dorește să încurajeze oamenii să adreseze întrebările ca și cum nu am avea nici cea mai mică idee despre răspunsuri. Ca un extraterestru din spațiul cosmic care pune piciorul pentru prima dată pe Pământ și se întreabă de ce aruncăm plastic în oceanele noastre, de ce muncim ziua și dormim noaptea, sau de ce purtăm cravate la ritualuri care par într-adevăr ciudate.
„Dacă mintea ta este fără prejudecăți… atunci este deschisă la orice. În mintea începătorului există multe posibilități, dar în mintea expertului sunt doar câteva…”
Shunryu Suzuki
Accentul pe ființa umană și pe potențialii utilizatori ai unei soluții este un element cheie al Design Thinking, după care urmează cele legate de fezabilitate și viabilitate economică.
Prin urmare, inovațiile de succes pornesc de la nevoile clientului/utilizatorul (dezirabil), o soluție care este profitabilă (viabil, rentabil) și posibilitatile tehnice de implementare (fezabilitate).
Practic, produsul, serviciul sau soluția inovatoare trebuie să îndeplinească cele trei criterii de bază:
- Să fie dezirabil – Rezolvă această idee o problemă? Este dezirabilă soluția? Este punctul central unde se pune accent pe oameni, iar orice inovație este orientată către nevoile, problemele și obiectivele oamenilor.
De aici începe Design Thinking. Abia după ce am înțeles cu adevărat problema în cauză și am dezvoltat o soluție adecvată, celelalte două criterii intră în scenă.
- Să fie fezabil – Putem construi produsul / serviciul? Cum putem implementa ideea? Este posibilă implementarea sa din punct de vedere tehnic în zilele noastre?
- Să fie rentabil – Al treilea criteriu este comercializarea ideii. Există o piață pentru aceasta idee? Merită ideea din punct de vedere financiar?
De ce sunt cele trei dimensiuni importante?
- Acestea reduc riscurile asociate cu lansarea de noi soluții.
- Acestea ajută echipele, organizațiile și companiile să învețe mai repede.
- Ele ne conduc către soluții inovatoare și nu doar incrementale.
Ideea sau soluția trebuie să îndeplinească toate cele trei criterii pentru a se putea transforma în inovație de succes. Acest model reprezintă de fapt baza Design Thinking.
“Design thinking este o abordare inovativă centrată pe om si care se bazează pe diverse instrumente ale designerului, pentru a integra nevoile clienților, posibilitățile tehnologice și succesul în business.”
Tim Brown – președinte și CEO al IDEO ( IDEO este o companie de consultanță cu birouri în SUA, Anglia, Germania, Japonia și China, si care a fost fondată în Palo Alto, California, în 1991. Cei peste 700 de angajați ai companiei utilizează o abordare de tip Design Thinking pentru a proiecta produse, servicii, medii și experiențe digitale).
Scurt istoric
Design Thinking nu a fost inventat de o singură persoană ingenioasă. Mai degrabă, o mulțime de minți mari au pus bazele dezvoltării Design Thinking. Principiul „Fail early and often” se pare ca ar fi fost introdus de Thomas Edison când a descoperit becul: a construit 300 de prototipuri și a eșuat la fiecare încercare – până când unul dintre ele a funcționat în sfârșit. Cu toate acestea, pe atunci nu se numea Design Thinking așa cum se numește astăzi.
Design Thinking înglobează idei inteligente și metode practice din diferite domenii și creează noi combinații cu scopul de a găsi soluții inovatoare la problemele existente. IDEO a fost un precursor în Design Thinking si inițial au dezvoltat produse noi, inovatoare pentru clienții lor. Cu toate acestea, pe măsură ce aceștia au abordat din ce în ce mai mult probleme care implică oamenii și nevoile lor, mai degrabă decât produsele reale, au realizat ca era timpul pentru dezvoltarea de noi metode și tehnici.
În timpul unei vizite la Simpozionul de Cercetare de la Universitatea Tehnică din Delft in anul 1991, co-fondatorul IDEO Bill Moggridge a descoperit câteva concepte care acum fac parte din Design Thinking. De atunci, IDEO a propulsat Design Thinking pre noi culmi, cunoscând și mai mult succes.
David Kelley, co-fondatorul IDEO și totodată profesor la Universitatea Stanford, a fondat prima școală de Design Thinking în 2005 împreună cu Terry Winograd și Larry Leifer. Totul a început ca un experiment cu 20 de studenți veniți din diferite domenii de studii si care au învățat cum să rezolve probleme complexe în echipă.
Când unul dintre fondatorii SAP, Hasso Plattner, a venit la Stanford pentru o vizită, a fost imediat electrizat de acest concept și a donat treizeci de milioane de dolari către această școală. În 2007, a introdus conceptul și în Germania, la Potsdam, unde a fondat a doua școală de Design Thinking.
Astăzi, universitățile din întreaga lume oferă cursuri și programe în Design Thinking, dar si sectorul de business urmărește cu atenție acest concept: companii și organizații precum postul de televiziune public german ZDF, Deutsche Bank și SAP și-au pus încrederea în Design Thinking de ani de zile.
Sunt nenumărate exemple in care mari companii folosește Design Thinking, cum ar fi: Braun in designul noilor modele simplificate de periuțe electrice, la Pepsi Co. Design Thinking face parte deja din strategia companiei, Procter & Gamble folosește Design Thinking pentru dezvoltarea de noi produse, la Apple modul de gândire diferit asupra inovației prin Design Thinking sau la Nike unde practic Design Thinking se regăsește în tot ceea ce fac , schimbările la nivel de cultură a companiei la IBM cu ajutorul Design Thinking sau modul în care se face brainstorming la Google – “…like a Googler…”.
Uli Weinberg, profesor la D-School Potsdam, declara recent că nu a întâlnit încă un domeniu de afaceri în care Design Thinking să nu funcționeze.
Ca și proces, poate cuprinde mai multe etape: trei, patru, cinci sau șase, existind mai multe variante ale acestui proces. Indiferent de numarul de etape, cel mai important este faptul că acest proces cuprinde două mari arii, și anume zona problemei și zona soluției. Mai sus avem un model mai detaliat ce cuprinde etapa de empatie si observație, definirea problemei ce dorim să o rezolvăm, etapa de generare a ideilor și soluțiilor (brainstorming), crearea prototipului și testarea acestuia. Nu în ultimul rând, foarte importantă la final este și etapa de reflecție și concluzii, după care procesul se reia din nou.
Când poate fi util un workshop de Design Thinking?
Atelierul de Design Thinking se pretează clienților care doresc să cunoască abordarea si conceptele din Design Thinking. În cadrul workshop-ului, clientul are un prim contact cu potențialul metodologiei și poate lua în considerare implementarea procesului în cadrul companiei.
Atunci când un client a depistat o problemă / provocare specifică pe care nu a reușit să o rezolve cu abordările obișnuite. În acest caz, obiectivul este de a găsi noi abordări și de a crea rezultate tangibile. De exemplu, o companie are probleme în a găsi angajați creativi si ar putea iniția un atelier sub titlul „Cum am putea atrage oameni tineri și creativi?”
Un al treilea stimulent este vânătoarea de idei inovatoare într-un anumit domeniu sau gamă de produse. Problema specifică nu este încă foarte clară, dar factorii de decizie văd nevoia de inovare. De exemplu, un magazin din retail ar putea atribui următoarea sarcină: „Îmbunătățiți experiența de cumpărare în magazinul nostru”.
autor Adrian Veselu – Senior Trainer și Consultant
Fotocredit: www.pexels.com
You may also like
Financial Licence for your business
Leading change
