Cuvântul te ridică, cuvântul te doboară

Fiecare cuvânt pe care îl rostim are un impact pozitiv sau negativ. Zilnic folosim cuvinte care sunt afectuoase, ne inspiră, ne amuză, ne încurajează și ne motivează.  De asemenea, folosim cuvinte cu încărcătură negativă, care pot răni, ofensa sau chiar îmbolnăvi.

O mamă își apostrofează copilul de numai cațiva anișori: Copil rău ce ești! Pe unde mergi numai boacăne îmi faci! Îmi faci viața un calvar! …Un învățător i se adresează unui elev pe un ton agresiv: nimic nu știi, esti codașul clasei, toți copiii te detestă, nu înțelegi?

Psihologii spun că toate întâmplările din viața noastră se înregistrează în subconștientul nostru. O părere asemănătoare o au și unii fiziologi, care spun că  locul de înregistrare a evenimetelor este memoria celulară, care nu se află în regiunea creierului neapărat, ci poate fi oriunde în corpul omenesc. Celula funcționează ca un aparat de fotografiat și membrana celulei ca o lentilă a aparatului de fotografiat. Întâmplările trecute din viața noastră sunt înregistrate sub formă de imagini și se înmagazinează sub formă energetică, pe un anumit grup de celule din corp. Toate evenimentele de mai târziu care sunt pe același tipar se vor înmagazina pe aceleași grup de celule, fiind însoțite de sentimentele și trăirile de la acel moment.

Mai târziu, spectatori fiind la o întâmplare cu aceleași replici, pe același tipar, vom readuce la suprafață toată încărcătura momentului trăit în trecut. Instant subconștientul sau memoria celulară ne trimit la acea întâmplare care acționează ca o barieră  emoțională între noi și interlocutor.

Uneori în workshop-urile pe care le susțin, atunci când vorbesc de impactul cuvântului asupra noastră, mă opresc din prelegere și după o pauză de 3-4 secunde le spun participanților pe un ton grav: Scoateți o foaie de hârtie…urmează un test din ceea ce am discutat până acum.

90%-95% dintre participanți intră parcă în transă. Li se schimbă pe loc mimica feței într-una extrem de îngrijorată și panicați execută aproape instantaneu ceea ce le-am spus să facă. După care le spun: Stop! Ce faceți? Unde sunteți?

Și.. ei îmi răspund: La școală! Ne-ai trimis în trecut la acele momente pe care le uram cel mai mult.

Cu  doar 5 cuvinte am scos la suprafață o mulțime de sentimente reprimate. Este cert că nu vom putea comunica eficient cu o persoană care ne duce într-un trecut dureros creându-ne o stare de profund disconfort.

Cuvântul este un instrument pe care zilnic îl utilizăm acasă și în organizații. Criticăm, bârfim, lăudăm, bucurăm sau încurajăm. Cuvântul distruge sau construiește relații.

Cuvintele au impact emoțional asupra celor care le rostesc sau a acelora care le asculta. Cuvintele negative sau cele dure produc stări surori cu frica: furie, ura, invidie, dorința de razbunare, antipatie sau rușine…

Corpul nostru supus unor astfel de sentimente primește un aflux de cortizol – un hormon produs de glanda suprarenală.

Cortizolul emis în cantități peste cele normale și pe termen lung are impact devastator asupra stării de sănătate.

În plus, aceste  stări produc blocarea circulației informației, pe traseele neuronale, între cele două  emisfere cerebrale. (dreapta – creativă si stânga-logică)

Când îți fixezi un obiectiv, folosești emisfera dreaptă. Pentru a-ți alcătui un plan, ai nevoie de emisfera stângă. Ai realizat planul și vrei să-l transpui în practică trebuie reapelată emisfera dreaptă.

„Mă simt blocat” este  una dintre cele mai întâlnite expresii folosite de persoanele copleșite de stări emoționale negative.

În mod cert angajații cu circuitele neuronale „blocate” rămân în stări apatice, care numai la rezultate bune nu duc.  Managerii ar trebui să fie mult mai atenți la limbajul pe care îl folosesc și îl  încurajează dacă vor performanțe de la angajați.

Limbajul verbal pozitiv produce cu totul alte stări decât limbajul negativ. Stările și sentimentele sunt din zona: recunoștința, plăcere, entuziasm, speranță, optimism.

Simon Sinek în lucrarea „Leaderii mănâncă ultimii” identifică o conexiune extrem de interesantă pe care corpul nostru o realizează între limbajul pozitiv, stările emoționale pozitive și o serie de hormoni benefici emiși în corpul uman. Unii sunt egoiști (dopamine și endorfine) și alții altruiști (serotonine și oxitocine).

Acționând separat sau împreună, în doze mici sau mari ei sunt emiși de către corp de fiecare dată când simțim stări ca: fericire, bucurie, recunoștință, iubire, mulțumire. Cel mai mare beneficiu al lor este că îmbunătățesc sistemul imunitar, implicit starea de sănătate.

Și toate acestea plecând de la cuvântul pozitiv. Cuvântul continut în feedback constructiv, în încurajări, în recunoașterea și aprecierea meritelor celorlalți.

Dacă ești selectiv cu cuvintele pe care le folosești poți avea un mare impact pozitiv asupra ta ca om, a rezultatelor tale dar și a celor din jur. Criticând, înjurând și bârfindu-i pe alții nu faci altceva decît să creezi rezistență, conflicte și chiar să te îmbolnăvești sau să-i îmbolnăvești pe alții. Vorba unui întelept: tu alegi ce lup hrănești, pe cel alb sau pe cel negru.

Discutăm aceste subiecte detaliat la cursul de Comunicare și Cooperare Departamentală.

Autor Iulian Penescu – Managing Partner și Senior Trainer Dynamic Learning

Foto credit www.pexels.com