Leadershipul este înnăscut sau dobândit?

Cum devii leader? Ne naștem leaderi sau devenim?

Atunci când vine vorba despre diferenţa dintre a fi leader şi a fi manager, întrebarea frecventă a oamenilor se referă la “calitatea de leader”: este înnăscută sau se poate învăţa/educa/dezvolta? Fiecare adult trecut de 28 de ani are deja o personalitate stabilă, care nu se mai schimbă. Şi am să fac o paralelă ca să înţelegem ce se poate schimba şi ce nu.

Imaginaţi-vă:

Personalitatea este asemeni scheletului unui adult. Scheletul, în termeni medicali vorbind, nu se mai schimbă decât sub influenţa unor factori negativi, adică boli sau fracturi. La fel este şi personalitatea unui adult: ea nu se schimbă decât sub influenţa unor factori negativi: şocuri/traume emoţionale sau boli psihice. Scheletul este îmbrăcat de muşchi, organe, carne, piele. Şi toate acestea se pot schimba de-a lungul vieţii. De exemplu, mergem la sală şi creştem masa musculară. Sau avem perioade în care ne îngrăşăm sau slăbim, adică variază masa de grăsime. Sau ne bronzăm şi atunci pielea îşi schimbă culoarea. În paralela făcută, dacă scheletul este personalitatea, atunci ceea ce îmbracă scheletul este comportamentul. Iar comportamentul se poate schimba. Şi în multe situaţii, o schimbare a comportamentului care persistă în timp, poate face ca şi noi să părem alţii, ca şi cum ni s-ar fi schimbat personalitatea.

De exemplu:

O persoană care are un simţ al riscului crescut (trăsătura de personalitate) conduce maşina oarecum imprudent, forţând un roşu la semafor sau încălcând banda continuă. Această persoană, fie femeie, fie bărbat, are un copil şi conducând cu copilul în scaunul adecvat, conştientizează că este nevoie să fie mai prudentă. Şi atunci îşi schimbă comportamentul. Iar această schimbare se poate menţine ani de zile ori de câte ori este cu copilul în maşină. Însă, asta nu înseamnă că şi personalitatea se va schimba. Adică, acea persoană va continua să facă sporturi extreme sau sa joace pe bursă – comportamente specifice celor care au un simţ al riscului mai scăzut.

Cum devii leader? Ne naștem leaderi sau devenim?

Depinde ce înseamnă să fii leader. Un leader este deschis, sincer, transparent, comunică uşor, este adaptabil, inspiră oamenii, îi motivează, are claritate, gândire strategică, este imparţial, nu judecă şi nu critică etc. Luând doar aceste câteva calităţi, este de la sine înţeles că o persoană introvertă (închisă în ea), suspicioasă, critică şi autocritică, care nu are încredere în oameni şi în schimbare… nu prea are şanse să devină un leader oricâte cursuri excepţionale de leadership ar urma. Ceea ce poate face, însă, dar numai dacă îşi doreşte cu adevărat şi motivaţia este una intrinsecă profundă, este să descopere de ce are aceste trăsături de personalitate şi să parcurgă un proces complex de modelare a lor pentru a reuşi să le diminueze şi astfel să înveţe să fie leader. Şi asta se poate face prin coaching.

Nimic nu este 100% înnăscut. Și atunci, cum devii leader?

Personalitatea se formează în timp. Începe a prinde contur încă din primele clipe ale existenţei acelei noi fiinţe, adică încă din momentul concepţiei. S-a tot demostrat ştiinţific şi nu mai este acum nici un dubiu, faptul că fătul simte în burtica mamei. Şi când spun simte, mă refer la emoţii, în principal. Pentru că acestea sunt cele care modelează cel mai profund. Iar lucrul acesta se menţine până la aproape 7 ani. În stadiul de făt, bebeluş şi apoi copil, omul nu are gândire logică, dar înregistrează precum o cameră de filmat pornită tot timpul şi, mai ales, simte. Percepe emoţiile celor apropiaţi. Ori atunci când filmul nu se potriveşte cu emoţia asociată, se creează un conflict în personalitatea copilului.

De exemplu:

Copilul a vrut să facă o operă de artă şi a folosit toate cariocile pe perete, este vesel şi încântat, dar vine mama, se supără cumplit şi îl ceartă că a murdărit pereţii. Iar copilul încă nu înţelege de ce. Pentru că el nu are o gândire logică. Adică, nu s-a gândit înainte să pună cariocile pe perete, că ele vor fi greu de şters. De fapt, nici nu s-a gândit că vor trebui şterse. El doar şi-a urmat creativitatea. Iar reacţia mamei nu se potriveşte cu filmul lui. Şi este posibil ca această întâmplare să creeze un conflict interior copilului. Va învăţa să-i fie teamă să-şi exprime creativitatea sau chiar să se exprime pe sine, adică va deveni mai degrabă introvert ca şi adult. Acesta este doar un mic exemplu, dar pe tot parcursul copilăriei trăim astfel de situaţii care ne fac să fim astăzi adulţii care suntem. Avem trăsături de personalitate, comportamente şi tipare de comportament pe care le-am învăţat.

Coachingul nu schimbă personalitatea, dar ajută la identificarea acelor tipare de comportament care stau la baza unor trăsături de personalitate care te ajută să devii leader.

De exemplu:

Când adultul introvert de astăzi înţelege că îi este teamă să-şi exprime creativitatea şi să se exprime pe sine din cauza acelei experienţe din copilăria lui, va putea începe să îşi exprime creativitatea, dar nu va deveni niciodată un extrovert. Deci prin coaching îşi poate schimba comportamentul, dar nu şi personalitatea. Însă, ceea ce contează în viaţa noastră socială, este felul în care ne comportăm. Ceilalţi nu ne pot citi gândurile, dar pot spune despre noi că suntem într-un fel sau altul în funcţie de cum ne comportăm. Şi atunci, dacă prin coaching reuşim să aducem o schimbare stabilă de comportament, înseamnă că şi leadershipul se poate dezvolta într-o anumită măsură. Spun “într-o anumită măsură” pentru că diferenţa o fac motivaţia şi valorile. Coachingul, indiferent care este subiectul pe care se lucrează, are impact doar dacă există motivaţie intrinsecă şi operează cu valorile persoanei. Când este impus (motivaţie extrinsecă) şi în dezacord cu valorile personale, nu are nici un efect. Dar aici vine dexteritatea coach-ului. Coach-ul poate fi angajat de către companie sau o terţă persoană şi este informat că există ceva de dezvoltat/schimbat/modelat la cineva. Şi atunci, el trebuie să aibă abilitatea de a identifica motivaţia intrinsecă şi valorile persoanei cu care a fost angajat să lucreze. Altfel, nu se ajunge la nimic constructiv.

Poţi să devii leader dacă îţi doreşti cu adevărat.

Eşti dispus la un anumit efort de voinţă şi de schimbare şi ai alături pe cineva care să ştie şi să poată face asta? Altfel, te poti trezi că în loc să ai leadership, ai leader-sheep. Adică te comporţi precum ciobanul care-şi manage-uieşte stâna şi oile. Din poziţie de putere şi cu o autoritate impusă, nu din poziţie de autoritate şi cu putere câştigată. ***Dicţionar de termeni:

• Leadership = poziţie de autoritate şi cu putere câştigată.
• Leader-sheep = poziţie de putere şi cu o autoritate impusă.

V-a plăcut acest articol? Discutăm despre cum se poate genera inovare în companie și despre cum devii leader în cadrul cursului Dezvoltă leaderul din tine!, parte din programul Next Level Management destinat dezvoltării competențelor de management și leadership care vor putea fi transpuse imediat la job. Autor Loredana Vlădăreanu – Senior Trainer și Coach Dynamic Learning Foto credit www.pexels.com[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]